Superliga, la final de sezon 2025-2026: Mai multe goluri, investiții record în academii și venituri în creștere
Analiza evidențiază o competiție mai spectaculoasă, o consolidare financiară a cluburilor și investiții fără precedent în dezvoltarea tinerilor jucători.
Articol de Andrei Paleu, Publicat: 11 Iunie 2026, 16:28 • Actualizat: 11 Iunie 2026, 16:32
Sezonul 2025-2026 al Superligii s-a încheiat cu semnale pozitive atât din punct de vedere sportiv, cât și economic, potrivit raportului prezentat de Federația Română de Fotbal.
Analiza evidențiază o competiție mai spectaculoasă, o consolidare financiară a cluburilor și investiții fără precedent în dezvoltarea tinerilor jucători.
Un joc mai ofensiv
Pe teren, ediția recent încheiată a Superligii a adus 792 de goluri marcate, fără a lua în calcul meciurile de baraj.
Media de goluri pe partidă a crescut față de sezonul precedent, cea mai ridicată fiind înregistrată în play-out, cu 2,64 goluri pe meci. Totodată, numărul șuturilor pe poartă a crescut de la 7,9 la 8,3 pe meci, semn al unui joc mai dinamic și mai orientat spre atac.
Raportul FRF evidențiază și progresul în integrarea tinerilor fotbaliști.
În acest sezon, 26 de jucători și-au făcut debutul la nivel de seniori în Superligă, iar cinci dintre aceștia au depășit deja pragul de 450 de minute oficiale, considerat reperul finalizării tranziției către fotbalul profesionist. Cel mai tânăr debutant a fost David Avram, de la FCSB, singurul jucător născut în 2010 care a evoluat în actuala ediție a campionatului.
Regula 5+6, respectată de puține echipe
Analiza FRF arată că Farul Constanța este singura echipă care a respectat în toate meciurile regula 5+6, menită să încurajeze utilizarea jucătorilor formați la nivel național. Alte 9 cluburi au avut un grad de conformare de peste 75%, în timp ce 6 formații au încălcat regula în mai mult de 10 partide.
În ceea ce privește timpul efectiv de joc, Superliga a rămas la aproximativ 48 de minute pe meci, nivel similar sezoanelor precedente, dar încă sub cel înregistrat în marile campionate europene și în competițiile continentale.
Venituri record pentru cluburi
Din punct de vedere economic, Superliga a înregistrat cea mai bună evoluție din ultimii ani. Veniturile operaționale cumulate ale celor 16 cluburi au ajuns la 701 milioane de lei în 2025, echivalentul a aproximativ 139 de milioane de euro, cu 130 de milioane de lei mai mult decât în anul precedent.
Creșterea a fost susținută în special de participările în competițiile europene. Veniturile provenite de la UEFA au crescut cu 68 de milioane de lei și au devenit una dintre principalele surse de finanțare ale cluburilor.
Sponsorizările și publicitatea rămân pe primul loc în structura veniturilor, urmate de drepturile TV și premiile UEFA.
În același timp, disciplina financiară pare să se îmbunătățească. Raportul dintre cheltuielile salariale și veniturile operaționale a scăzut la 73%, față de 79% în anul anterior, iar pierderea operațională a cluburilor s-a redus semnificativ.
Investiții fără precedent în academii
Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului privește dezvoltarea fotbalului juvenil. Cluburile din Superligă au investit în academii aproape 85 de milioane de lei, cu 29% mai mult decât în 2024. Pentru prima dată, investiția medie depășește pragul de un milion de euro per club.
Cele mai mari investiții au fost realizate de Universitatea Craiova, FCSB, Rapid, Csikszereda și Farul Constanța, formații care concentrează peste jumătate din totalul fondurilor direcționate către formarea tinerilor jucători.
6 cluburi, pe profit
În pofida unei scăderi a veniturilor provenite din transferuri, șase cluburi au raportat profit net la finalul exercițiului financiar 2025: Universitatea Craiova, Universitatea Cluj, FCSB, FC Botoșani, FK Csikszereda și Oțelul Galați.
Datele prezentate de FRF arată și o evoluție semnificativă față de perioada pre-pandemie. Comparativ cu 2019, veniturile cluburilor s-au dublat, crescând cu 106%, în timp ce cheltuielile au avansat într-un ritm mai redus, de 93%.
Craiova și FCSB, lideri la spectatori și audiențe
În tribune, Universitatea Craiova a fost una dintre principalele atracții ale sezonului. Stadionul „Ion Oblemenco” a găzduit toate primele cinci meciuri din campionat în ceea ce privește gradul de ocupare al arenei, iar formația olteană apare în 11 dintre cele mai urmărite 20 de partide ca asistență.
La capitolul audiențe tv, FCSB și-a consolidat statutul de principal motor de interes al competiției.
Echipa bucureșteană a fost prezentă în toate cele cinci meciuri cu cele mai mari ratinguri ale sezonului și, alături de Universitatea Craiova, figurează în 19 dintre primele 20 de transmisiuni ca audiență.











